Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ratacire

1 min lectură·
Mediu
Intre lacrimi ce ingheata
Vad mereu acelasi chip
Si zambesc iar nemuririi
Si iar urla razbunarea
Doamne!
Ia acum cu tine,
Ia tot viforul
Urla marea!
Dar eu tac
Si gandurile mele se sfasie
Si vorbele nu-s decat o franghie
Si vad mereu un inceput
Cand soarele iarasi apune
Prea multe stele care pier
Prea multe stele cad in mine.
Imi adun iarasi trecutul
In manunchiuri de nuiele
Si-am uitat iar inceputul
Si-am uitat de toate cele
Ce te faceau mai presus
De florile din munti
Cu glas rapus
Tu ma asculti
Iar eu te uit
Tu lasi matase sub pasi
Iar talpile mele se afunda
Inr-o lume mult prea cruda
Intr-un ceas de ratacire
Fara sa iti dau de stire
Am pierdut intrega viata
Intr-un pat uitat de lume
Voi afla ca dimineata
Gandurile curg
Dar faptele dor
Vorbe in amurg
Si fara spor
Stau in fata ta
Iar crinii iti soptesc
Ca eu....
Ma caiesc
Dar peretii iti arata
Calea adevarata
Iar ea e departe de mine
Si muntii ma primesc
Doar ca oaspete
Culeg florile proaspete
Fara roua
As vrea acum o noua
Ratacire........
001407
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
187
Citire
1 min
Versuri
49
Actualizat

Cum sa citezi

Țenche Mircea. “Ratacire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tenche-mircea/poezie/13971211/ratacire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.