Poezie
Anul
2 min lectură·
Mediu
Aud mereu aceleasi note
Prea false dar putin bigote
Prea blande dar foarte flamande
Si eu le cer mereu la fel.
De stau prea mult si nu descopar
Se aprinde iar raul in mine
As vrea un loc uitat sa acopar
Poate ca ieri, poate ca azi dar sigur maine.
Sa stii ca iti numar clipele
Ca pe destinul unui greier
Ce si-a pierdut antenele
Si acum ramane fara creier.
Nu stim ca suntem toti termite
Nu stim sa ajungem in morminte
Nu vrem sa credem nevazutul
Cu tot cu sange, ne-am uitat trecutul.
E lumea inchisa in ochi prea verzi?
Sau intre carduri acoperite?
As vrea sa stii cand pierzi
Ca sufletul tau azi, te vinde.
Si ma gasesc pe o bancheta,
Pierdut, cu eticheta pusa-n vant
Mergand acum pe bicicleta
Sunt si un print si om de rand.
Si de ma cauti intre lanturi
Nu cauta aur nici argint
Caci zalele stralucitoare
Iti vor zambi.De fapt te mint.
Sunt calm, pastrez un colt
Pentru o lumea ce nu-i stearpa
In viata ta n-ai fost un hot
Dar viata ta e o foaie alba.
Si te intrebi stiind raspunsul:
De ce?
Tu ai uitat si rasaritul si apusul
Si ai gasit privirea rece.
E unanim in Parlament
Un sentiment de nemurire
Dar moartea ne asteapta iar
E la televizor o simpla stire.
Te caut. Aici e locul meu
Intr-un parc ce a furat primavara
Si stiu acum ca nu e greu
Sa fiu si iarna ca si vara.
001376
0