Poezie
De va mai fi...
1 min lectură·
Mediu
De ce mă lași să plec când inima mi-e tristă
Și-aripile-mi atârnă pe umeri, ca povară?
Fantasmele tăcerii îmi tulbură privirea
Și umbre-ntunecate vin de mă-nconjoară.
De ce mă lași, în suflet cu spini, să plec în noapte
Să rătăcesc pe cale, cu pașii tot mai grei?
Credeam că-mi simți durerea și zbuciumul din suflet
Și vei lua povara umerilor mei.
Și dacă-n noaptea asta, îngerul durerii,
Ar fi venit la mine, să-mi ia sufletul vamă,
Plecam învăluită-n tristețea despărțirii
Cu ochi umbriți de neguri și gust amar de teamă.
Iubirea mea, știu bine că-ți sunt atât de dragă
Și totuși, vadul nopții l-am trecut în suspine.
Nu mă lăsa iubite nicicând să mai plec tristă,
Căci nu știu niciodată, de va mai fi un mâine!
001.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tarniceri Aurelia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Tarniceri Aurelia. “De va mai fi....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tarniceri-aurelia/poezie/1745254/de-va-mai-fiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
