Poezie

În colivie

1 min lectură·6 noiembrie 2010

Mediu

Iubita mea, vreau să te smulg din vremuri

și timpului să i te fur napoi

să te alcătuiesc din clipe - sfărmuri

să mi te-alătur ca să fim iar noi

când fruntea mi-o așez pe brațul serii

cu gene lungi privirea mi-o alinți

și degetele-ți – umbre ți se plimbă

pe buzele-mi flămânde și fierbinți

m-atingi cu trup de fum și-aprind țigarea

să te cuprind cu mâna – rotocol

să-ți răvășesc veșmântul cu suflarea

dar… tu te risipești și iar e gol

și timpul și pământul și-nchisoarea

ce încă mă păstrează-ncarcerat

iubito, toarnă-mi ierburi printre gânduri

să nu mai știu ce sunt cu-adevărat

002.129

Tarniceri Aurelia. “În colivie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tarniceri-aurelia/poezie/13960064/in-colivie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.