Tambac Alexandru

Viața începe să se simtă în pericol și stingheră ea pentru soldați e o țintă fără preț e efemeră. Moartea o vezi e peste tot curmă vieți e ca o nebună omu a devenit robot veșnic e cu arma în

Sunt în spațiu și se face că mă deplasez rapid stele raze de lumină lasă în urmă al meu bolid sunt mai iute ca lumina praf de stele am pe plete ocolesc asteroizi nebuloase și planete . Mă

Am să mă bat cu soarta mea ea știe arte marțiale nu vreau să fac cum zice ea nu vreau să merg cu ea pe o cale am să o înfrunt și nu cedez chiar dacă nu mi-o fi ușor și de să poate s-o

După o iarnă lungă,rece și plină de țurțurei, vine primăvara caldă îmbracată în ghiocei. Se simte o căldură blândă ce se înalță sus în aer de acum o să iasă afară la plimbare orice

De mic lui ia plăcut să fie în vârf,să fie sus, cu taurii ce s-a luptat el fără teamă ia răpus. Era pe atuncia un fecior,un neînfricat toreador tribunele vuiau de oameni și numele-i strigau în

În podul cetății într-un colț prăfuit, am găsit un tablou cu rama de argint, se vedea că e lucrat de un om zbuciumat, bătrânei și copii pe un câmp pârjolit. Printre pomi desfrunziți,toți uscați

Ești matur și fericit însă ai rămas dator... doar o clipă să gândești și la bunul profesor, tot ce știi el te-a învățat el ți-a fost și protector e o greșeală dacă uiți că ai avut un

Pedant cărunt și sobru apare dirijorul și-a pregătit artiștii pentru un nou concert se uită în spre sală salută auditoriul apoi către orchestră face un semn discret: spectacolul începe și

În satul adormit un câine urlă,plânge! Stăpânul lui bolnav încet,încet,se stinge. Prezența morții reci doar câinele o vede el e legat in lanț dar totuși se repede, nu o cunoaște bine dar știe a

Ce frumoasă e viața în veșmânt de lumină și oamenii buni cu respect și onoare ce mirifică-i Tera e planeta divină o gradină de Rai mângâiată de soare. Noua zi o aduce mereu răsăritul ca un joc

Ce căldură a fost,teroare! Bine ploaia că a venit și după atâta soare vremea s-a mai racorit. Florile au înviat, iarba e atât de verde, totu-i viu și colorat parcă nici nu-mi vine a

Suntem actori în filmul vietii regizor e al noptii sol ne-a învrăjbit și ne arată cum să jucăm rol dupa rol. El e un tip cu multe fețe și ne îndeamnă doar la rele recurgem sub comanda lui

Până și Pasărilor blânde ce zbor pe albastrul Cer cineva gând rău le-au pus rând pe rând și ele pier. Paranoici,răi la suflet,otrăvesc și atmosfera. Plantele se ofilesc,pomii și campiile, în

Aș vrea să știu unde se duce timpul care trece, în ce dimensiune?În ce locaș și unde? Și daca și de acolo el trebuie să plece, de ce e supărat?De ce se tot ascunde? Aș vrea să îmi revăd tot

Nu te lăsa cuprins de frică că doar ești tânăr și puternic! Nu te lăsa intimidat de cel mai rău și mai nemernic! Ai viața ta și ști ce vrei, așa cum ști,așa cum poți! Că-ci în această lume

Mașina am pornito acum! În lume vreau să rătăcesc, pe nimenia nu iau cu mine că singur vreau să hoinăresc! Să mă distrez cateva zile și noaptea să mă culc târziu și când mă voi întoarce

Găuri negre vi se spune mulți de pe pământ vă știm, nu vrem să vă facem rău, nici voi nouă nu dorim. Nimeni nu v-au proslăvit, nici n-au scris de voi un vers desi știm de ceva timp că

Aștept un tren și vreau să vină o dată, aștept de mult să vină in pielea mea, oricum va folosi calea ferată să vină dacă vrea și pe șosea. Un Avion aștept zile la rând și drumul lui e in

Sala este arhiplin-ă toți așteaptă cu ardoare. Un spectacol de surprize! Cine sunt actorii oare? Iată!Că s-a tras cortina, scena totuși e în umbră, apariția iși face un actor cu fața

Ești fata Morgana,fata nălucă, din ținutul de vis apărută, întotdeauna am știut că exiști, ai părul ca noaptea și ochi triști, ai chipul Angelic și pielea ție fină, cristale de lună iți face

Vântul s-a turbat de o vreme însoțit e de furtună, tunetul prezent și el, cu fulgere de lumină. Cade ploaia in rafale numai pe diagonală, norii de pe Cer sunt negri parcă ar fi facuți din

Planeta-i sătulă de atâtea teatre, în care se luptă,in care se moare, de explozii si gloanțe tot trupul o doare! Popoare se înfruntă fară nici un motiv, satan doar asistă e calm și pasiv. E

Stelele pe Înaltul Cer,diamante și safire, printre ele șade mândru Luceafăr-ul ca un mire. Chipeș și strălucitor și din neam de colb Astral, unicu-l din Univers,care nu are rival. E indrăgostit

Se vede in depărtare orizontul roșiatic, soarele e tot mai mic,ca o roată de jăratic. Peisajul e in umbră,totul parcă e pictat, luna se reflectă straniu,in oglinda unui lac. În pădurea adormită