Poezie
Infinitul Univers
Tera e o palmă de pământ in comparație cu Universul
1 min lectură·
Mediu
Stelele pe Înaltul Cer,diamante și safire,
printre ele șade mândru Luceafăr-ul ca un mire.
Chipeș și strălucitor și din neam de colb Astral,
unicu-l din Univers,care nu are rival.
E indrăgostit iar Prințul!Fata e o zână bună,
are straiele din aur,ea este eterna Lună.
Soarele-i gelos,e foc,raze aruncă,hăt departe!
L-ar topi el pe Luceafăr,dar e protejat de noapte.
Norii și ei supărați,peste Boltă au tras cortina,
aduc vânt și întuneric,Cerului ia stins lumina.
Pământul e fericit,când Norii negri se înfoaie,
că îl spală de păcate,picuri mari și reci de ploaie.
El Luceafăr-ul e mândru,de-a lui Mamă neagră noapte,
că il ține ascuns de Soare și il va feri de moarte.
Soarele e Astrul zilei,nu poate trăii cu ura!
Pentru el este mai bine sa iubească doar Natura.
002.221
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tambac Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Tambac Alexandru. “Infinitul Univers.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tambac-alexandru/poezie/13954496/infinitul-universComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.