Poezie

Averse

Plimbare prin ploaie

1 min lectură·25 septembrie 2010

Mediu

Vântul s-a turbat de o vreme

însoțit e de furtună,

tunetul prezent și el,

cu fulgere de lumină.

Cade ploaia in rafale

numai pe diagonală,

norii de pe Cer sunt negri

parcă ar fi facuți din zmoală.

În oraș forfotă mare!

Lumea fuge să se ascundă,

grupuri merg la Cinema!

Să feresc să nu se ude,

până trece vremea rea.

Singuri și neputincioși

pomii ce-i din parc se indoaie,

florile cad la pământ,

apa curge in șiroaie.

Orașul e acum pustiu

nimeni nu mai e pe afară,

nu mai ploaia se aude

și un șuierat din gară.

Încă plouă e urât

și în curând se face seară,

ce mai zi!E un dezastru.

Sub umbrelă merg spre casă,

astăzi mi-am stricat tot planul,

ei și ce!Mie nu-mi pasă.

001.961

Tambac Alexandru. “Averse.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tambac-alexandru/poezie/13954832/averse

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.