Poezie
România
1 min lectură·
Mediu
Încet
În tăcere
Încă departe de lume
Respiră
Ea
România
Neputința neagră o bem
Dimineața
La amiază
Noaptea
O bem
Și o bem
Până se nasc lăutarii
Cu viorile lor albastre și sumbre
Din fumul de țigară
O gură știrbă
Cu pană în barbă
Gângăvește
otrăvitor
Ca o vorbă mieroasă
E Ea
Ne distilăm îngerii și-i bem
Dimineața
La amiază
Seara
Și bem
Îi bem
Până ne putem smulge inimile
Să le aruncăm în cer
Poate se lipesc de Dumnezeu
Blânda ploșniță
Nemângâiată în ură
Hămesită
De clovnerii putrede
Băltită-n bătrânețe
E Ea
România.
Speranța se îndoaie în cenușă
O bem
Și o bem
Dimineața
La amiază
Noaptea
Până alungăm tinerețea
Și ne facem curaj
Să ne legăm șireturile
022964
0
