P.S : sunt doar câteva litere fără de rost,
Sunt doar cuvinte aruncate-n umbra ce îmi strigă numele.
Este-o persoană fără vreun sens.
Nivel..
Și încă o clipă petrecută aiurea.
Vers liber..Fără
Într-adevăr, acolo nu era nimic.Ce vreau să fiu? Rasist? Măcar un simplu moft ce îmi atârnă de atâtea zile în creier, vreau sa călătoresc.Aprind lumina o sting o aprind și iarăși o sting, fumul curge
Trecător...
Prin umbre ce nu dor.
Ca în sclipiri să mă-nec..
Mult timp fuge și plopii se plec
înspre o umbra luminată.
Trecător...
Si vocile curg,
Eu nu le-aud,sunt surd.
Le-ncing in
Atâtea chemări ma strigă...
Să rămân,să plec,nu știu --
Dacă să plec e bine
Sau să rămân e prea tarziu.
M-am pregătit.Trenul așteaptă.
Adorm o dată cu el.
Simt ca dispar de-ndată
Ce
Pulsează; gânduri, versuri, cărți și poeme ce visează.
Este un rai al crimelor, în liniște...
Ce pietruită-mi pari când nu zâmbești!
Îți întind un vers...dă-i foc în gânduri..
Vibrează mintea
E o dimineață verde.
Copacii îmi cântă un vers, înebunesc, sunt aiurită și-mi vine să dorm,
M-apasă tăcerea și mințile-mi pulsează!
Alungă-mă sau alături de mine visează.
E dimineață rece, încă
E un secol de război, al crimelor nocturne.
E Luna aceasta de-argint : cenușă;
E-un secol în care toți mor îmbolnăviți,
Chiar otrăviți de boala ce-i ucide.
E-o boală ce pătrunde-n minți
Cade și lumina pe această fereastră.
Cade bolnavă.
Iubire netratată, netrăită sau nimicul strigă.
Clipă deja murdară!
Teorii false, îmbolnăvind ochii lumii --
Cifre, litere, cifre, hieroglife,
Pune accent
Pe poeme solitare.
Imbata-mă-n cerc de soare ce răsare.
Pune accent pe nopțile barbare.
Aruncă sânge
Pe poeți ce-au decedat.
Imbată-mă-n veacuri, ca cel ce-i răposat.
Aruncă
Singurătate...Sub câteva lumini de seară...
Cruci, nalțându-se-n vazduhul aburit,
Soare de foc,răsare din nori,vestejit,
Ne simțim singuri...Omenire,deseară..
Ramuri încurcate sub lumini de
Plumb roșu, privirea ta mă ucide în lacrimile unor ochi căprui
Plouă cu frunze moarte
Crima-i comisă de câtva timp, sunt sentimentul fals al nimănui,
Dansez cu umbre în visul tău
nici nu mai știu cum aș putea începe!
nu mai știu de ce am plâns sau datorită cui!
\"e-o toamnă neagră pentru ochiul tău stâng,
dar nu mai vreau să înnebunesc.
Oricine s-ar teme de o crimă în
Lumini stinse...Lumini aprinse..
De ce contează atât?
Zbori, cu aripile prinse
În al nopții glas țesut.
Da...Și totul e ca mine --
Altfel, ca de obicei.
Să aprind, să sting lumina
Pe o
SA