Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnalthoughts

Visuri

1 min lectură·
Mediu
O lacrima stinge un incendiu in mijlocul savanei, al uni plaman al mamei. Nimanui nu-i pasa. De ce? Pentru ca fiecare are cate o butelie cu oxigen langa pat si inca 10 in beci. Un ochi priveste confuz cele de sus scrise... Azi mi-am cumparat un cosciug cu o mumie in el. L-am asezat pe birou. Mama nu a fost de acord cu el si i-a dat foc. Dintr-o data arde si ea. Nu am mai avut timp sa-i spun ca am fost in viitor special sa ii aduc cosciugul ei. Nu inteleg de ce i-a dat foc! Mi-a cerut sa il aduc aseara, cand dormea... in somn. Eh! Eu am ramas fara Creator. O sa ma duc la reciclari sa mai cer altu.
001.657
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
124
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Stoica Andrada. “Visuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stoica-andrada/jurnal/108086/visuri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.