Am văzut poeții cum veneau
discutând înspre sat.
Nu înțelegeam de ce nu e niciun nor de praf
în urma lor.
Stiam sigur ca primarul nu asfaltase încă
drumul spre București.
S-au oprit într-o
Dragul meu,
Nu uita niciodată nucile cum cădeau
zemoase si seci
ca sufletele noastre
in decursul timpului
De la ele am învățat că verdele se transformă în negru,
după o vreme,
odata ce îl
Puls
Azi am pulsul 22.
N-am sa uit insa sa traiesc
e suficient o bataie pe ora
pentru a prinde tot ce se intampla
Maine o sa am 122
pentru ca uneori zilele curg mai incet
decat bataile
Ameteala
Intodeauna-i greu cand urci
La vale-as vrea sa-ncetinesc
Eu stiu ca n-am urcat destul
E vremea sa marturisesc.
Nu am putut Doamne sa urc
Erau multi caini si ma latrau
Nu de
Vinul stă și se uită la mine
Musca mică se așează lângă picătura pierdută.
Se odihnește, vrea să intre în sânge
Vinul acesta se preface că mă așteaptă,
de fapt e pentru ea
Întind mâna și
Vă scriu o proză
pentru a ști ca totuși sunt aici
încerc sa cred că mai exist,
poate ca durerea este totuși a mea
mă doare deci exist
nu mă mai doare
deci?
când nu mă mai doare nu mai
Iubesc nefericirea care pe tine curge,
cu valuri diafane spărgându-se de mine,
sărându-mi cristalinul încrâncenat să vadă
lumina asta oarbă ce-a pus lumea să ardă.
Mi-e dor de nepăsarea puiului de iarbă,
zâmbind îmbrățișarea destinului să-l soarbă;
învăluit de liniștea aceea fluturândă
care doboară coasa, culcând-o ca să plângă;
dorind, fără să
Am adunat o colecție de aripi înecăcioase.
Asta e de la un fluture,
asta e de la altul,
asta e de la un vultur înfipt în beton,
iar asta e de la un om.
Una câte una, au căzut lângă
Emigranți înăuntrul lor, emigranți din realitate, fugari care se ascund după un mal mai abrupt și nu își vor construi niciodată o barca suficient de zdravănă pentru a putea trece Dunărea cu ea,