Poezie
Luni, 7 A.M.
1 min lectură·
Mediu
Dorm puțin,
numai atunci când trebuie.
Uneori, visez ținutul meu cu dealuri albastre,
casa părintească, orașul natal...
Mă trezesc de fiecare dată grăbită
și plec în fugă oriunde.
Mă-nchin în gând, în tramvai,
refuzând să știu ce-i în jur.
Întotdeauna punctuală
îmi încep activitățile cu zâmbetul pe buze,
și-i întreb pe ceilalți ce mai fac.
În pauza de prânz
trebuie să râd cu poftă
că să-mi termin programul relaxată.
Nu de alta, dar am de trebăluit
până în noapte,
la fel cum făcea mama acasă;
acum înțeleg de ce adormea
mereu târziu, frântă.
De aceea dorm puțin,
numai atunci când trebuie –
Cred că învăț să fiu femeie…
033.367
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefania Pușcalãu. “Luni, 7 A.M..” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefania-puscalau/poezie/1733087/luni-7-a-mComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un poem despre femeie... frumos ai prins aici devenirea
semn P.G.