Poezie
Sonet erotic
1 min lectură·
Mediu
În zboruri e-o tăcere-mbujorată
Iar soarele e numai în cămașă
Lucirea nopții, neagră, pătimașă
Culorile visării își arată.
Și tot mai mult vecia se îngroașă
Născându-și iar făptura deșirată
Prin crengi și frunze,-n părul tău de fată
Ca un himer din vremea cea mayașă.
Noi ne iubeam pe vorbele-i puține
Pe firul ei subțire ca o apă
Cu piepturile arse de suspine.
Un răsărit de ploaie ne adapă
Soborul morții pe o clipă vine
Și-un tunet bolta-n mii de stele crapă.
013.566
0
nu-mi place „soborul mortii” nu aici, nu acum...
cuvantul „slava” din prima strofa pare putin... fortat,
poate (zic) „aer” sau nu stiu altceva, nu slava, suna... comunist:)
mai trec Anana