Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Cădeam, suiam în stele cu privirea

1 min lectură·
Mediu
Cădeam, suiam în stele cu privirea
De om, veghind în mare și în slavă
Avea și noaptea morb în rană gravă
Și-i puroind pornindu-și greu ivirea.
Amurgul a băut-o din otravă
Crepuscul mort, ducând noctună știrea
Pe val corăbii țin de raze-oștirea
De nor și luna zace-n căi bolnavă.
Dar bezna joacă pe-al luminii flaut
Un teatru despre oameni drept păpuși
Trăgând de ațe-n sfera lor aduși
Și cu-ntrebare scena mi-o tot caut.
Divine, strigă, nu-s de vină-actorii
Că până-i iei au trupuri iluzorii.
051.121
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
84
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “Cădeam, suiam în stele cu privirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14190648/cadeam-suiam-in-stele-cu-privirea

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@florin-radulescuFRFlorin Radulescu
...schimba cliseele, esti extrem de obositor, exista si alte forme de poezie...
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
atât mă pricep...
0
"Avea și noaptea morb în rană gravă
Și-i puroind pornindu-și greu ivirea."

Nu sunt cunoscut pentru a face observații despre arbitrariile sintactice, lăsându-le la latitudinea autorului, atât timp cât -indiferent de complexitatea acestora- nu trebuie, ca și în acest caz, să cer explicații pentru a -pur și simplu- înțelege ce-ați dorit de fapt să spuneți, la ce/cine vă referiți. Probabil că d-voastră înțelegeți ce-ați scris, eu însă, defel.
Asemena complicații sunt similare momentelor de tăcere de după o glumă spusă, pe care povestitorul e nevoit să o deznoade, după care însă nu prea mai râde nimeni.

Cu stimă,

rc-m
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
degeaba vă supărați pe mine...
răspunsul la comentariul lui Florin
e veridic...
sincer, nu știu cu ce am greșit...
0