Poezie
Amintirea femeii
1 min lectură·
Mediu
Trudit de vin, m-acopăr pe-al nopții nimb cu somnul,
În visul meu mi-apare femeia ce-am uitat-o...
O, tu, răstoarnă ceruri ca să ajungi la Domnul
Să mă trezească-n tine, de greu vacarm iertato.
Ieșind din adormire, mi te aduc aminte,
Cu palme-mpreunate din depărtări te strig
Ies poezii pe zare din ouă de cuvinte
Revino, că în mine e templul cel de frig.
Să ne golim distanțe ca amfora băută,
Să te cuprind cu brațul, cuminte tu să stai
Să ne-nvelim cu muzici cu-a stelelor lăută
Iar luna de pe mare de val să prindă grai.
Dar toate-acestea, dragă, sunt astăzi vise stranii,
Un mâine fără viață ce se-odihnește-n cranii.
02649
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Amintirea femeii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14188658/amintirea-femeiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CTCTClaudiu Tosa✓Să te trezească Dumnezeu direct în ea? Sună cam ciudat. În rest sunt cam mulți de „să” care fac discursul destul de previzibil.
0
ȘPmulțumesc de popas...
0