Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

puroaie

1 min lectură·
Mediu
Ejaculează rănile puroaie
Orgasm de chin e într-o leziune
De-amorul plăgii strigătul să-nsume
Durerea-n matematici ce-nvăpaie.
Supliciul de te caută anume
Respiră pasărea-n văzduh de-odaie
În zbor micuț ce spânzură și taie
Să uiți pășirea, singur tu pe lume.
Când pui stiloul, noaptea,-n a ta mână
Lumina stelelor de o auzi
Calvarul parcă-n cer te mai amână.
Și ochii tăi, de raza dulce uzi
Pe geam aruncă-i, de zambilă-i zână
Mai lasă plânsul, fii să te amuzi.
0111.030
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
77
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “puroaie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14188383/puroaie

Comentarii (11)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@doru-mihailDMDoru Mihail
Să trăiască poezia-hemoroidă,
Cu puroi, erotism și nițel schizoidă,
Versuri proaste, în stoluri, rebegite, gregare –
Tot ce zic: editori dragi, vă rog eticheta „EXPRESII VULGARE”!
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
că îți exprimi direct opinia
_versuri proaste_
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
să-și exprime părerea...
Să fie așa cum zice Doru?
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
Dorule, ai săpat și tu o plagă în mine...
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
nu pot să înțeleg decât
că am bășit o poezie...
Dorule, Dorule...
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
am ajuns de râsul curcilor...
0
@doru-mihailDMDoru Mihail
treceți ce-am scris la offtopic. E simplu!
0
@doru-mihailDMDoru Mihail
Mă întreb, cu modestie și un strop de teamă că-s în afara cadrului regulamentar, dacă nu cumva am înțeles eu greșit menirea comentariului pe acest site literar. Judecând după ce citesc prin paginile poeților noștri dragi, pare că a comenta înseamnă, tot mai des, a corecta, a îndrepta, a sugera schimbări, eventual cu o hotărâre demnă de redactorul-șef de la “Gândirea”, ediția interbelică.
Și totuși, eu – naiv incurabil – aveam impresia că un comentariu e, prin definiție, o reacție subiectivă, personală, un mic ecou al vibrației interioare stârnite de text. Nu o operațiune chirurgicală, ci un dialog. Preferabil, fără bisturiu.
Zic toate acestea în contextul în care, pe pagina domnului Ștefan Petrea – autor cu har, dar și cu o notabilă vocație de a cere confirmări (sau infirmări, sau orice formă de validare sinceră, dar detaliată) – am îndrăznit să las un gând în versuri (slabe, recunosc, dar bine intenționate). Nu să repar textul, Doamne ferește, ci să spun ce mi-a spus mie, cititor fără diplomă, poezia domniei sale.
În plus, dacă tot suntem într-un spațiu interactiv, iar domnul Petrea însuși comentează – cu o eleganță adesea plină de haz – propriile creații, invitând cititorii la replică, n-am simțit că păcătuiesc intrând în jocul acesta sincer, de salon literar cu ușile întredeschise.
Poate că ar trebui, pentru claritate, să redenumim rubricile. Comentarii ar putea deveni Indicații regizorale, Sugestii de rescriere, sau, și mai simplu, Confirmări pentru domnul Ștefan – că tot e cererea frecventă.
Cu stimă, zâmbet și toata consideratia et cetera, et cetera
0