Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

A rost se-mbracă luna sus cu cerul

sonet naiv

1 min lectură·
Mediu
A rost se-mbracă luna sus cu cerul
Precum în ape, stelelor alături
Magia tainei te-nvelește-n pături
Gonind de nori păcatul, austerul.
Tu ești o vrăjitoare fără mături
Pe-altare de amor ducându-mi gerul
Să-l faci tu vipii când îți sorb misterul
Când liniștea luminii n-o înlături.
Sub ochiul minții, cum îl au ciclopii
În nemiloase zări te risipești
De a te cugeta când mă apropii.
Exiști aeriform, în piept cu clești
Să nu respiri ci doar să zbori și snopii
Enigmei tale tot mai mult să-i crești.
03837
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
86
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “A rost se-mbracă luna sus cu cerul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14186020/a-rost-se-mbraca-luna-sus-cu-cerul

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
dar aici cum mă descurc?
0
@cont-sters-2743Șșters
dar pot spune că ai scris un sonet destul de bun, cursiv, cu rime foarte grele, a se vedea alături-mături-înlături. Mi-a plăcut şi vipii, un cuvânt rar folosit, bine integrat ideatic în text, mi-au plăcut şi ciclopii, unde ai implementat excepţional ochiul minţii.

bravo!
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
mulțumesc!
0