cea mai frumoasă poezie

1 min lectură·1 ianuarie 2025

Mediu

Fantasm de frig, fior de fum tot suie,

Dansează-n foc din codru smulse lemne

Acolo a rămas o rană-ndemne

Să nu mai frângem arborii statuie.

Da-n gura sobei de poveste-s semne

Moșneagul plozilor visări descuie

Din săniuș nu-și numără cucuie

Copiii tac sub ploi cu basm, solemne.

Eu mai mănânc o literă drept hrană

Spre-a scrie versul meu cel mai frumos

Dar sângele-i băut sub stea tirană.

Din colosalul sine nu sunt os

Cuvânt străbun al meu nu are strană

Și propriul rai nu-mi este credincios.

02858

Ștefan Petrea. “cea mai frumoasă poezie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14185719/cea-mai-frumoasa-poezie

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Eu mai mănânc o literă drept hrană
...
Și propriul rai nu-mi este credincios.

ce s-ar face poetul fără zbaterea asta...

mulțumesc!
La mulți ani!
La mulți ani tuturor!