Poezie
Tăcerea ta o, mamă
1 min lectură·
Mediu
Tăcerea ta o, mamă-mi bea furtuna
Devin seninul blând al păcii tale
Rămâi, nu te-adânci-n a morţii vale
Şi încarnată să m-alini întruna.
La sânul tău lăsat să dorm agale
Pe ape când zideşte rază luna
Pe când în stele-i hram de totdeauna
Iar eu mai uit demonice pocale.
Mai naşte-mă în zâmbete o dată
Că înnodat mi-e plânsul în priviri
Şi de a fi tristeţii dau de plată.
Sădind enigme tu să nu te miri
Ci miezul lor să-l scoţi din zarea lată
Şi leapădă-ntrebarea din iubiri.
03932
0
