plângi? eu râd...

1 min lectură·8 iunie 2024

Mediu

pe-obraz se ţes cu lacrimi diamante

sfărmate-n dinţi alunecând pe gură

au trup umplut cu liniştea cea pură

tristeţi le sunt izvoare delirante.

ţi le culeg în palmă Domn de-ndură

comediant în sfera mea ca Dante

mirându-mă, în clipe elegante

privindu-ţi văzul de enigmă sură.

ţi-e plânsul simplu doar că eşti femeie?!

eu râd uşor că-s osul de bărbat?!

tăceri promise-n urmă ne răzbat

l-aceste fapte rostul când se-ncheie...

când ochii tăi ca de sidef devin

eu ţin pe-ai mei în zgomot de rubin.

02849

Ștefan Petrea. “plângi? eu râd....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14180621/plangi-eu-rad

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

Am lercturat cu plăcere!

mulţumesc!