Poezie
Fiind ori inexişti
1 min lectură·
Mediu
Îţi verşi pe-atinsu-mi pielea, albă lege
Ca fructul norilor veghind în iarnă
Pe-obraji culori de-amurg ţi se răstoarnă
Şi buzele de patimi ai dulcege.
Când inexişti, plecând pe la lucarnă
Cu zborul tău, vin doruri să mă nege
În piept având tenebre sacrilege
Şi-n mine noaptea fără stea se-ntoarnă.
Fiind, îmi eşti lumina ce m-aude
Tăcerilor lăuntrice de-o chem,
Privirile de tine îmi sunt ude.
Te strângi în palma mea, frumoasă, ghem
Şi-amorurile-mi toate ţie-s rude
Cu braţe-n trupuri ne întortochem.
021.036
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Fiind ori inexişti.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14179665/fiind-ori-inexistiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAOAOttilia Ardeleanu✓tăceri, așteptări... textul pare un alt "a fi sau a nu fi" retoric.
0
MMMi-a plăcut sonetul, în special imaginile din aceste versuri:
„Ca fructul norilor veghind în iarnă...”
„În piept având tenebre sacrilege / Şi-n mine noaptea fără stea se-ntoarnă.”
„Ca fructul norilor veghind în iarnă...”
„În piept având tenebre sacrilege / Şi-n mine noaptea fără stea se-ntoarnă.”
0