Poezie
*soneat*, zău!
1 min lectură·
Mediu
cartuşul către care se încruntă
eu sunt trăgaciul leneş de sub arme
bolnav de linişte un cer m-adoarme,
în propriul haos mi-e fiind de nuntă.
m-apasă o tăcere de sub karme
şi-s zarvă în lumini de stea măruntă
pe sub enigma luna ce-o înfruntă
purcede raza-n umbre să se sfarme.
copilărind la sânul de războaie
un rânjet zâmbetul mi-e-n răni precum
şi pula scot la pacea ce-nvăpaie.
din ieri spre mâine sunt un vis acum
lovit în ale existenţei coaie
şi praf de la hazarduri mi-e pe drum.
01787
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “*soneat*, zău!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14174463/soneat-zauComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mea e ca vulgarele-s fortate. Am rezistat la primele 2 strofe dar cand am dat de rimele cu limbaj trivial am simtit artificialitate. Nici sa spun ca e scris la caterinca nu pot, pare mai degraba o incercare esuata.
0
