Poezie
axis
1 min lectură·
Mediu
îmi voi zidi-n văzduh de-adâncuri pieptul
a respira-nţelesuri de genune
morminte pe hârtie să pot spune,
pe Dumnezeu la dreapta mea aşteptu-l.
peniţa să îmi fie cu minune
şi sfera sacră să îi dea acceptul
cuvântul să îmi tacă, înţeleptul,
ca nu auz ci ochii să-i adune.
să stea în hram biserica de-a scrie
şi har fiindu-i de cerneală sfinţi
de să ridic poeţii din sicrie.
pe cei trăind să-i capăt mai cuminţi
să-i beau ca apă de lumină vie
şi să-i mănânc cu înfrăţirii dinţi.
04920
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “axis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14173429/axisComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPca întotdeauna, primul care răspunde la apelul meu...
Mulţumesc!
Mulţumesc!
0
SVvăzduh de adâncuri, se prinde axis-ul, să zicem că pot imagina cum în adânc zbori însuflețit
da! zic că merge ideea
dar apoi iar o dăm pe adânc, prea se accentuează folosind același sens
însă, forțat de gen, nici nu aș vedea cum să poți refuza acest joc de metafore pentru că îmi plac următoarele două versuri
“așteptu-l” cam metalic (așchios) pt. gustul meu (poate, dorindu-l?)
aici am ratat sensul, nu știu să interpretez ce ai vrut
“cuvântul să îmi tacă, înţeleptul,
ca nu auz ci ochii să-i adune.”
te referi “de să ridic…” adică tu?
că undeva eul nu mai e prin peisaj
apoi revine (eul)
aici așa ai vrut să spui?
“de să ridic poeţii din sicrie.”
nu cumva “de-or ridica…”?
finalul are o idee bună, dar cuvine cam nepotrivite
“pe cei trăind să-i capăt mai cuminţi
să-i beau ca apă de lumină vie
şi să-i mănânc cu înfrăţirii dinţi.”
în loc de mănânc poate “să le simt sărutul ars de părinți”
da! zic că merge ideea
dar apoi iar o dăm pe adânc, prea se accentuează folosind același sens
însă, forțat de gen, nici nu aș vedea cum să poți refuza acest joc de metafore pentru că îmi plac următoarele două versuri
“așteptu-l” cam metalic (așchios) pt. gustul meu (poate, dorindu-l?)
aici am ratat sensul, nu știu să interpretez ce ai vrut
“cuvântul să îmi tacă, înţeleptul,
ca nu auz ci ochii să-i adune.”
te referi “de să ridic…” adică tu?
că undeva eul nu mai e prin peisaj
apoi revine (eul)
aici așa ai vrut să spui?
“de să ridic poeţii din sicrie.”
nu cumva “de-or ridica…”?
finalul are o idee bună, dar cuvine cam nepotrivite
“pe cei trăind să-i capăt mai cuminţi
să-i beau ca apă de lumină vie
şi să-i mănânc cu înfrăţirii dinţi.”
în loc de mănânc poate “să le simt sărutul ars de părinți”
0
sentiment infernic de prăbuşire...