Poezie
Formă fixă trucată
1 min lectură·
Mediu
1.
Neauzit cântând în stele-orchestră,
Călătorind pe cerul nopţii luna
Cu muzici de tăceri păşesc întruna
Pe alb noroi spre zicere terestră.
Mă prinzi de-ţi spun că-s unic cu minciuna
În teatrul vorbei joc aceeaşi festă
Ca alţi cortinei coborând funestă
Lăsând pe sine-n lume totdeauna.
Chiar dacă semăn altor scribi la şoaptă
Telurică vecie-aceeaşi port
Făcând femeie din cerneala fată.
De nemurire-n foaie dându-mi cot
Iubito,-n sânge vino de mă poartă
Ducându-mi buhul popii dându-i ort.
2.
Pământul doarme gol în pielea neagră,
Pe-afară ochii de zăpezi mi-s goi
Scriind, sfios e stihul să mă dreagă,
Cuvinte-mpotmolesc în alb noroi.
De întuneric glie-i zarea largă
De-acolo să cobori în amândoi,
Pământul doarme gol în pielea neagră,
Pe-afară ochii de zăpezi mi-s goi.
E vreme de amor, femeie dragă
Să lepădăm tristeţea de pe noi
Că bat la uşa iernii azi doar ploi
De grai de-omăt tăcere e întreagă
Pământul doarme gol în pielea neagră.
00779
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Formă fixă trucată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14166587/forma-fixa-trucataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.