Poezie
Când toate-n lume de-asfințit mă mușcă
sonet
1 min lectură·
Mediu
Când toate-n lume de-asfințit mă mușcă
Recad în mine-n vremuri de pruncie
Pe lângă Dumnezeu ucenicie
Senin rămas pe cale dau de dușcă.
Venin pe drumul vieții mi se scrie
Spre-amurg zidit ce lutului mi-e cușcă
Beție care duhul îmi împușcă
În zbor spre a îmi nemuri-n hârtie.
Tristețea-mi curge-n ropote viclene
Întemnițând lăuntric de copil
Ce evadează-n visului halene...
L-al mamei sân infernu-i inutil
Dar azi mi-e iad de-amarurile-obscene
În întuneric parcă ce-i tactil...
001.346
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Când toate-n lume de-asfințit mă mușcă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14146658/cand-toate-n-lume-de-asfintit-ma-muscaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.