Poezie
Sonet spre lumină
1 min lectură·
Mediu
Ni se înfig în cugetări golgote,
Ne vindem gânduri spaimelor monede
Iar clipa iaduri vin să ne-o posede
La sânul supt de beznele bigote.
Mai am la tine stihuri, seci și smede
Ce pâlpâie în ale umbrei grote;
Murdar de frică, Doamne, verbu-mi tot e,
Tu, vraci de duhuri, ruga-mi ia și-o vede...!
Femeie, dragoste în carantină,
Abia respiri prin fumul nopții mele
Spre zorii sacri, bându-ne-n lumină...
Din teama ce ne scrie frig în piele
Să nu rămână ioc și-n vis ce-alină
Eternitate moartea să ne-o spele...
022.014
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Sonet spre lumină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14146407/sonet-spre-luminaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Trăim vremuri în care „teama”, oripilantul și aprehensiunea s-au ridicat din neant la suprafața vieții și întunecă curajul ce desfide nefiindul, căci teama ne-a retezat interconectările dintre noi și a golit socialul de prezențe ființiale, izolat în penuria absențelor.
0
mulțumesc...
0
