Poezie
Femeia pascală
sonet
1 min lectură·
Mediu
Din mine chem enigma ta la oaste
să spintec măru-n vămi interioare
minciuna-n iaduri grabnic să coboare
și raiul tău să vindece năpaste.
În răni pe cuget clipa nu mai doare
ci-i la fântâni cu apele s-adaste
în veșnicii... Lăuntric strig și-n coaste
îmi simt femei de ieri și de candoare.
Pe drumul Domnului șezi, dumnezeie
ce dintre-atâtea nunți te izbândești
mireasă culegându-te-n idee
în vârf de buze-n sărutării clești
ori a vorbi... În liniște lactee
tu pruncul încă-n veac mai zămislești...
001.248
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Femeia pascală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14138075/femeia-pascalaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
