Poezie
La furat de ghiocei
sonet minim
1 min lectură·
Mediu
Din ram de crez în brâuri ni se-arată
a îngânare frunze nupțiale...
În clipele cu îngerii egale
lumina strigă-n sânge, sub erată.
Pe umbre-i susur, tainelor năvale
a patra-n slăvi dimensiune-mbată
cunoașterea-i sămânța-n ou curbată,
de lacrimă-s fântâni primordiale.
Când noaptea naște de-ntuneric plozii
himerice-a lor brațe ne cuprind
infern de parcă-și bagă vârful cozii...
Cafele-n zori ne sapă-n vorbe rid
ducând la zei merinde cu ambrozii
la furt de ghiocei ce-s înflorind.
001.287
0