Poezie
rezemând lumina
sonet
1 min lectură·
Mediu
grădini de gând au flori de înțelesuri
parfumul de cunoașteri ce emană
și clipa-i vis de trecere umană
și ruga-i zămislire de eresuri.
sub joc de stele-i soarta ta sărmană
în cântec mic, jelanie de presuri
la vreme de-a enigmelor culesuri
rodind tăceri în noaptea cea din rană.
pe căi spre culmi de adevăruri ninse
în rațiuni ai mai încărunțit,
în tine timpul verdele își stinse.
așa că te întreb amănunțit
de zboru-n care Dumnezeu te-atinse
de-ai rezemat lumina de-asfințit.
001468
0