Poezie
ziua
sonet
1 min lectură·
Mediu
tăcerea e o nemurire-n praznic
ce laudă o lebădă trăindă
ca foc priveliște de ape-aprindă
în văzul tău cel dulce și obraznic.
plutește-n ochii tăi neșovăindă
și-i pasărea al frumuseții paznic
iubind lumina-n întuneric groaznic
ce-n oameni se așază ca-n oglindă.
doar tu, femeie,-al meu morav al sorții,
în soarele divin îți speli găteala
suavă rază ia în noi proporții.
și dragă-mi ești de mai mă ia sminteala
înjur în mine aprig de toți morții
dar doare-n piept tenebrei cleveteala.
012.152
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “ziua.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14124008/ziuaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓„Tăcerea’’ curmă „lauda’’ ce este totemul firilor încrezute și care lovește „obraznic’’ și insolent modestia cultivându-și bunul-simț și cumsecădenia într-o lume nonșalantă, venală și ipocrită, iar „cleveteala’’ așază bârfa în miezul vorbelor și umbra absoarbe „tenebra’’.
0