Poezie
Agonia păsării
sonet
1 min lectură·
Mediu
în lebăda murindă jar e-n cântu-i
strivind tăceri de îngerimi murdare
la Domnul de-i duc graiul, în trădare,
pe mine nelăsându-mă s-o mântui.
și-mi simt lăuntrul pașnic în ardoare,
acolo glasul cel divin îl bântui
și strig de jale-n cântec cât pământu-i
căci agonia păsării mă doare.
de întristări penița-mi albul frânge
în celuloză s-adâncesc în odă
că duhul meu zadarnic altfel plânge.
în spirit simt cum crește o pagodă
și imn domnesc aleargă-n al meu sânge...
Hristoase, vino iute, să-mi fii Vodă!
001.412
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Agonia păsării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14121157/agonia-pasariiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
