Poezie

preaspusul

sonet

1 min lectură·5 ianuarie 2018

Mediu

în tine bătrânețea nu-i adultă

dar Dumnezeu te săruta pe gură

să naști în foi izvor de vorbă pură,

fior duios de-nțelepciune multă.

pe scene-actorii jocul începură

în teatrul somnului ce-n vis exultă

iar lumânarea bezna ne-o insultă,

să nu ne vadă nimeni drag și ură.

din păsări albe dor de-aripă ninge

și veacuri de secunde-s pân' la zi,

în sobă basmul ăsta când s-o stinge.

penița ta pe ape vechi vâsli

și tot preaspusul leneș o atinge,

aceeași slovă patrii zămisli...

001.731

Ștefan Petrea. “preaspusul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14118521/preaspusul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.