Poezie
rana vorbea o limbă uitată
1 min lectură·
Mediu
paginile unui vis răsfoiam n-aveam
picioare de mers nici aripi de zburat dar aveam
un laringe cu un singur Măr ce-și năpârlea dulceața
în interiorul păcatului
spaimele profesau un diluviu incert
trupul ar fi putut fi o picătură de salivă
născută din dezgustul neantului
dar nu era
rotulele sale prea des zdrobindu-se în împreunarea palmelor,
rana vorbea o limbă uitată
din piele îți creșteau palate de umbră moale
căi lactee îți picurau dintr-o geană
fierbeai până la a te evapora,
mânioasă,
făcând prăjituri din fructe de ger
din tine cade seara
uneori ești în primejdie de poezie
te iubesc pe când nu te iubești
001.584
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “rana vorbea o limbă uitată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14118184/rana-vorbea-o-limba-uitataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.