Poezie
Mormânt
sonet
1 min lectură·
Mediu
zideai o clipă rară-n templul vieții
suind spre nalt dumnezeiesc întruna
și sus fereai din ochii tăi minciuna
de raza lunii îți clădea pereții.
tavan aveai de stele cât aluna
ce te-nveleau cu patima blândeții;
venea o mănăstire-a dimineții
și nu era neliniște niciuna.
mormânt era tumultul de-altădată
și-i pace de lumină în cuvânt
sub o tenebră rece, decedată.
în șoapta ta tăcerea îmi împlânt
cu vorba în hârtie cufundată,
pitită între ceruri și pământ.
012.677
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Mormânt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14111700/mormantComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ASASana sofian✓m-am scris și eu în tăcrea descoperită aici; răzbate din versul clasic liniștea...
0