Poezie
sonet de mântuială
1 min lectură·
Mediu
parfum de noapte-n floare de-ntuneric
domol inspiră-a insomniei nară
iar taina prin meleaguri e hoinară
cu zborul ei udat de zări, himeric.
visarea ți-e aproape culinară...
în conținutul unei clipe, sferic,
e miezul din grăirea unui cleric,
fior de fum urcând din o țigară.
vin zorii, abisal suind în lume
cafeaua-ntinerește în ibric
iar tu îmbraci a gândului costume.
e-atât de mult pe unde nu-i nimic
de înverzești în vârsta ta, anume
pe trupul tău alinturi să îți zic.
001.823
0