Poezie
Cină
1 min lectură·
Mediu
în ultima redută a simțirii
te beau pe toată, de mă-mbăt ca porcul;
el n-are nici o vină, dobitocul
că mă asemăn lui și-l dau jignirii.
apoi mă torn în tine, de-mi e locul
a doi coborâtori din Măr unirii,
de Dumnezeu e popă, să fim mirii,
pe buze de te-a sărutat, ca focul.
de-ți plânge dorul, sunt o așteptare...
topește în lăuntrul tău distanțe
și-nvie visul nostru de zburare...!
ca sub a ilicitelor substanțe
alerg în gând, pășirea mi-e turbare,
deși cinez la masă cu speranțe.
012.498
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Cină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14105142/cinaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Nu “alergi în gând”, ci gândurile aleargă în tine, construiesc o “speranță” prin care ne raportăm la viitor în dauna prezentului, căci speranța nu se poate încastra în clipa acum, ea se proiectează înafara prezentului, iar “pășirea” prin viață e o perturbare indusă de discontinuitatea în perceperea timpului propriu, ca și cum timpul ar avea hiatusuri în care cădem, ne ridicăm, pentru a cădea iarăși.
0