Poezie
sonet eminescian
1 min lectură·
Mediu
e colosală zi și iar îmi pare
penița mea că-i rod de stricăciune
ce-i scris în clipă-n ceas deja apune
când verbul lui plutiri de veacuri are.
nu fiara îndoielii a răpune,
să car un morb de vorbe în spinare
că vocile din mine, de sunt rare,
se vor înmoșteni tot în genune.
pe-afară-i iarnă, nea împrăștiată
iar de Mihai interior îmi doarme
va fi un prunc de dulce slovă, iată!
cu toții astăzi, sub visării arme,
aprindem rug în eră-ntârziată
iar în tăceri tot picurăm de larme.
022.640
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “sonet eminescian.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14101706/sonet-eminescianComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Sunt ''zile'' mari, ce conțin în ele evenimentele pozitive purtând în ele reușitele și împlinirile, și ''zile'' mici în care nu se întâmplă nimic, cu timpul ce-și depune hiatusurile în ele, unele zile sunt fecunde, altele sterile.
0
ȘPsincer nu înțeleg... ți-a plăcut textul ori ba?...
Te rog, iartă-mi ignoranța...
Te rog, iartă-mi ignoranța...
0