Poezie
Vedenii
1 min lectură·
Mediu
Restul, eu iubeam pe tine și n-aveam retine destul...
Ochii mei erau puțini...
Doar doi, când iubirea e-nzecită-n altoi...
Unde-mi ții Doamne vedeniile de văd atât de puțin...
M-aș arunca în ochi de dimineți, aceia,
cei cu nouă vieți Apoi li se naște văz
în toate direcțiile, chiar și Dincolo de a
suci gâtul după fustele femeilor eterne...
Un văz lasciv pe trupul tău mi se așterne,
ca o pereche de buze pe un sărut...
011.999
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Vedenii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14101008/vedeniiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Dacă am avea nu doar doi ''ochi'', ci o sumedenie de ''ochi'', realitatea ni s-ar înfățișa în spații de anvergură, ar căpăta mai multe nuanțe și semnificații, căci iubirea, ura, tristețea și bucuria au propriile lor ''văzuri'' și viziuni distincte.
0