Poezie
agonia (22)
sonet clasic
1 min lectură·
Mediu
iar dioptria timpului mărește
un ieri ce astăzi e ivit din ceară
și mâine se îndeamnă către seară
cu tăinuire-n cina ei, firește.
în piețe umbra se va vinde iară
divinul în uitare-mi făurește
să simt și eu, ca tine, îngerește
chiar dacă-s om pe jumătate fiară.
sub cerul care stă să ne mai nască
tăcerea ne-a nuntit în noi iubire,
copil ca focul care arde-n iască.
iar agonia ținem în clondire
pe gâtul nostru vorbă să trezească
în nemuriri făcându-ne zidire.
022.185
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “agonia (22).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14099958/agonia-22Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPDin foame mai mănânc și eu... aici, cuvinte... :)
Mulțumesc!
Mulțumesc!
0
Dar asta se poate corecta, fireste...
oricum nu a stirbit cu nimic din splendoarea sonetului...
O zi frumoasa!
Joana