Poezie
tatuaj
1 min lectură·
Mediu
sunt păcătuit, Doamne,
pe trupul meu de către Femeie
ce nu cerea bir
dar Păcatul mi-l dădea înapoi
aruncă-l la sărmani
dacă nu ai ce face cu el
zicea
până gura lumii i se răcea
de-atâtea transmisii de la neuroni morți
și tot pe-atâtea de bătăi la porți
porți
nume de Marie
dar te comporți ca o prăvălie
unde oricine poate lua neuronii morți
pe degeaba,
se vede treaba
cu sânge crist că-i îndoită graba
022.468
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “tatuaj.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14086978/tatuajComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
umbra senilității mă cam umbrește,
nu ține cont de vârstă... :)
Pentru mine însă Senilitatea mi-ar un binecuvântat Templu
din urma unei viețuiri păcătoase, lipsită de moralitate,
iar Azi puternic zbuciumată-n Introspecție de Amintire...
Mulțumesc pentru semn.
nu ține cont de vârstă... :)
Pentru mine însă Senilitatea mi-ar un binecuvântat Templu
din urma unei viețuiri păcătoase, lipsită de moralitate,
iar Azi puternic zbuciumată-n Introspecție de Amintire...
Mulțumesc pentru semn.
0

„Neuronii morți” pot fi înlocuiți cu unii vii, atâta timp cât nu suntem atinși de senilitate.