Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@stefan-petreaȘP
Ștefan Petrea
@stefan-petrea
Poezie

(di)sperare

1 min lectură·
Mediu
în noi mirarea este speranțândă
de taine a dezvălui în toamnă
dar aspru ruginiul mă condamnă
și-n ochi îmi dă spre veci a sa osândă.
ți-ai cam făcut de cap în mine, Doamnă
fiirea de nu îmi este blândă
și inima în piept îmi e bolândă
iar Iadul de la spate mă îndeamnă
încui visarea aspru-n neființă,
la ușă de gândire pun zăvor
în nemurire fără de știință
puținii care litera îmi vor
de decădere-n liră mă-nștiință,
dar nu-s secat în piază, la izvor
022.577
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
84
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “(di)sperare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14081163/disperare

Comentarii (2)

Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu✓
Ai un scris clasic, colțuros, parcă născut în vremea lui Eminescu, când viziunea poetică nu era dezvoltată și limbajul nu era evoluat și definitivat, cuvintele nu te sprijină îndeajuns pentru a le conferi sensuri moderne.
Nu-mi place nici cuvântul creat, având la bază cuvântul “speranță” : “speranțândă”, sună vetust și disonant.
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea✓
"colțuros ca în vremea Lui Eminescu"?

Aveți o viziune lirică obscură...
0