Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

luptă

sonet

1 min lectură·
Mediu
apoi mi-am smuls pe amândouă brațe
târându-le în cer, spre prosternare
Ideea înveliș de dogmă n-are
și tot o vărs în ale mele mațe.
ca de niciunde vii pe-a mea cărare
dorința cărnii stă să ne înhațe,
să ne unim a vieții noastre ațe,
te bănuiesc de sărutări mai rare.
și cei din urmă-n urmă-or fi fruntașii
mireasă tu, eu veșniciei mire
deșert deșart îmi zguduie și pașii.
tu fugi de dreapta nunții adormire,
eu vreau să-ntrec în Ceruri uriașii;
în zori pe frontul cărnii dau de știre
025.076
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
88
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “luptă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14080853/lupta

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@vasile-mihalacheVMVasile Mihalache
Un poem cu un final apoteotic, merită ”toți banii” deși mă agasează cumva insistența argheziană de a rima și ritma ”mațe” cu ”înhațe” și cu ”ațe”.
Finalul se pare că salvează totul, deci, stea!
0
@stefan-petreaȘPȘtefan Petrea
mă simt onorat...
0