Poezie
amputare
1 min lectură·
Mediu
cerul, senin ca o pajiște albastră
nimicul stătător în oglindă
cafeaua are gust de vorbă
zorii explodează în ziuă
un mâine se construiește azi
la târgul vedeniilor
moartea e un foarfece pe fir de ață
oricând se poate întâmpla
amputarea vieții
011.874
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 41
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “amputare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14078221/amputareComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Amestecul ăsta ultracosmic din galoșii individului ar fi după unii exagerat dacă nu chiar desuet
Mă farmecă stabilitatea versurilor și raportul cu poemul. E un fel de exprimare elocvent.