Poezie
Ultima pereche de papuci
1 min lectură·
Mediu
obosit de cădere am poftă de genunchi întinși pe podele
în a odăii urnă întru închinare nocturnă sub unghii am asfalt
Celălalt râdea cu poftă până se sătura săruta al sticlei gât
încât nu mai rămânea nicio picătură de dor în ulcior
Amândoi petreceam în speluncă, o bucată de șuncă mucedă
eram; Pasărea se pitise la intrare pe ram când ieșeam
ne biciuia cu duh prin văzduh încât pofta ne stătea în gât
iubeam statuile femeie nud de nemișcare eram ud
Celălalt fugea cu Afrodita pe cal, un remediu al
preoților, poeților le rămânea calea până la Dumnezeu
și El alerga mereu Spre acel nemuritor Despre
(Frica alergării desculț pe hârtia albă)
Eu și Celălalt suntem o singură pereche de papuci
primită cadou de la Ultima
001.531
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Ultima pereche de papuci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14072369/ultima-pereche-de-papuciComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.