Poezie
sonoritatea clipei în rime accidentale
1 min lectură·
Mediu
în aur de secundă, mânjit de lene-n perne
un zor de zi se-ndeamnă prin beznă să străpungă
Luntrașul e departe, la alți luând din pungă
în mine doar Cuvântul pe albe gânduri cerne
mă adâncesc în mine în respirări de oase
o strachină de șoapte în dimineață scuip
în codrul unei vorbe rostită-n căi geroase
în pieptul tău albastru un înger face cuib
ești os din Coastă rece în perimetru tern,
în sferă de sihastru, tăcerea ce își zace
Micimea-mi e a doua natură-n for matern,
căutătorul veșnic de liniște și pace
la flacăra iubirii se scurge în montură
topită-n vorbă dulce a inimii untură
001.620
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “sonoritatea clipei în rime accidentale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14068035/sonoritatea-clipei-in-rime-accidentaleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.