Poezie
când Timpul se desparte de tine
1 min lectură·
Mediu
când Timpul se desparte de tine
iar orbu-ți hălăduiește-n retine
vei ști că n-ai murit odată cu toți ceilalți,
la Sorocul Lumii
numi-i
pe tine Moarte iar pe mine Mort
fă un efort
de cogniție
să stai așa fără niciun gând
să mori de-a sensurilor inaniție
apoi du demâncare-n icoană,
te rugând
de un ciob de Cer
de un strop de sânge de înger
te cunosc în goană
din începuturile tălpilor până-n împletirea de sens
al curvei acesteia de viață
fardată dens
cu mucegaiuri de gheață
îngenuncheat la malul mării
urlu din Trident
de se aude până-n mațul călimării
un punct strident
vine
când sunt absent
001.418
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “când Timpul se desparte de tine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14066707/cand-timpul-se-desparte-de-tineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
