Poezie
fiindul alb
sonet
1 min lectură·
Mediu
existe alb de nu e cu putință
ca verdele a-și rostui rostirea
cu nea e îmbrăcată Mănăstirea
și Iarna-a început a fi sentință
vecia-și are încă-n noi psaltirea
Zăpada-i însă moarte și ființă
e necesară poate o căință
prezentă să ne fie amintirea
Tu, Viață, ești un crater de nimica
ai diavoli la picioare, gunoieri
(așa îmi spune-adeseori mămica)
ce va fi mâine n-a fost azi ci ieri
și des de-așa omăt cuprinde frica
de parcă nici nu poți ca să mai speri...
012.350
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “fiindul alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14042823/fiindul-albComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Timpul omogen se împarte inegal în trecut, prezent și viitor, însă de atâta alb părăsește realitatea și se ascunde în oameni.