Poezie

Gînd fost

sonet

1 min lectură·3 septembrie 2011

Mediu

Ea a murit. În suflet aspru plouă

La sinucideri îmi e doară gândul

Ca până-n iarnă să nu-mi aștept rândul

Să ningă pe mormintele-amândouă.

Acest aspect morbid la punct punându-l

N-am timp să număr boabele de rouă.

Când dusă-i, ce ne mai rămâne nouă

Decât pe mort să îl cinstim urmându-l...

Îmi voi clădi din lemnul cel de salcă

Adânc, în tina neagră, adăpost.

Aprinde-voi spre a vedea o faclă

Părerile de rău n-au nici un rost.

Mă voi întinde ca în pat în raclă

Voi fi și eu acela care-a fost.

001.614

Ștefan Petrea. “Gînd fost.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13988197/gind-fost

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.