Poezie
Sonet către Domnul
1 min lectură·
Mediu
Tu, Doamne, vrednic deschide lucarnă
Să văd beția de îngeri din Ceruri
Poți trupul să mi-l prinzi în aspre geruri
Ce le va zămisli odată iarnă.
Ființa mea pierdută-i în eteruri...
Și să aud cum heruvimi din goarnă
Pe focul cel din Iad o apă toarnă
Ca-n om dumnezeiești, înalte seruri.
Mă-nchin, Divine, Þie, fără milă
De-acești genunchi ce-au început să doară
Și palmele-mi se-adună-n stea umilă,
Aceea ce veghează într-o doară
Genuni umane ce se scald în silă
De la-Nceputuri, oare-a câta oară...
023718
0
Și palmele-mi se-adună-n stea umilă\"
Versuri memorabile !
Sonet bun,deși nu l-am cercetat tehnic în amănunt...
Urmărește-ți stările cu umilință
și adună-ți cuvintele dintre acelea care sunt mai
zgârcite în strălucire - strălucirea dă-le-o tu, Ștefan...