Poezie
Vorbit-am îndeajuns de moarte
sonet
1 min lectură·
Mediu
Vorbit-am îndeajuns de moarte. Traiul
Pe-acest umil pământ își cere locul
Și rar să faci în veșnicie trocul,
O clipă-două vinzi la schimb cu raiul.
Îndestulezi tristețea pe alocul
Și în amar înmoi adesea graiul
Gândești în spus netemător \"erai\"-ul
Dar Vieții dai simbrie și-i faci jocul.
Și noaptea caldă-i plină de fiire
Pe gură, dragă, dulce te sărut
Tu mă întrebi de vreau să îți fiu mire
Căci de mireasă tot nu te-am cerut.
Privesc la tine-n taină, cu uimire
Ești doar himeră, infinitul vrut.
001.988
0
